Atatea moduri de a iubi...

Atatea moduri de a iubi si totusi atat de diferite toate. Oare de ce? Probabil pentru ca si oamenii sunt diferiti. Iubirea poate fi derutanta in perioada adolescentei, deoarece de fapt noi suntem cei derutati. Fiecare o percepe intr-un fel propriu, unic. Unuia poate iubirea ii miroase a vanilie, iar prietenului sau cel mai bun ii miroase a ciocolata. Si atunci, daca fiecare o percepe in felul sau, eu vad o reala problema: daca cineva o percepe gresit? Din aceasta intrebare decurge aproape automat o alta : iubirea poate fi perceputa gresit? Intr-un articol anterior (http://fragmentede-adevar.blogspot.com/2008/07/iubire-in-culori-de-lac-de-unghii.html) am incercat sa inteleg iubirea ca pe un lucru simplu, dar i-am subestimat puterea deoarece IUBIREA chiar este esenta vietii ! Cum ar fi viata noastra fara un strop de iubire? Eu vad ca am fi niste zombii incapabili de orice alt sentiment. Cum ar fi daca nu ne-ar iubi parintii, mai ales atunci cand ne simtim singuri? Cine e mereu alaturi de noi? Ei. Am mai descoperit ceva interesant. :D Iubirea se transmite din generatie in generatie deoarece prima forma de iubire cu care luam contact este cea neconditionata a parintilor. Apoi, dupa o vreme in special in adolescenta, ajungem sa uitam asta sau sa ignoram pur si simplu pentru ca centrul fiintei noastre se fixeaza in jurul cercului de prieteni. Atunci ne dorim iubirea, atentia si aprecierea prietenilor. Cam atat pentru seara asta...incepe Tila Tequila...acolo studiez un tip de iubire mai ciudata. Un sfat pentru totii cititorii :
Iubiti-va parintii deoarece ei v-au transmis darul iubirii si este un dar intr-adevar valoros!
Te pup,mami. :D

Prizee.com

Uite ca am vazut-o si pe asta. Se face ca e un site cu jocuri pentru copii mici si jucandu-te acumulezi Bubz, cu care apoi iti comanzi cadouri acasa. Si totul este absolut gratis deoarece jucandu-te zilnic le faci multa publicitate, astfel ei fac o gramada de bani. Frumos! In rest, ce ar mai fi de zis? Este o metoda excelenta si destul de placuta pentru amatorii de pierdut timpul aiurea.

O zi.....din duzina de zile banale

Astazi a ajuns mai devreme la scoala, a stat langa sala de clasa 5 minute intr-o liniste totala pe holul pustiu. Apoi si-a dat seama ca a astepta douazeci de minute langa o usa a unei clase care ar putea fi goala nu era tocmai o idee care sa-i surada. Astfel a intredeschis incetisor usa si cand a vazut profesoara stand la catedra a inchis-o foarte repede bajbaind un "Buna ziua!" auzit doar de ea. Se duse in baia fetelor pentru a se observa in oglinda absolut dezgustator de murdara, dar mirosul de urina proaspata nu a lasat-o sa stea acolo mai mult de 2 minute. Dupa doua ture scurte de hol s-a asezat in ghemuit langa sala ei de clasa si isi scoase un caiet mic si galben, acesta cuprinzand gramatica limbii latine. Nu-i venea sa citeasca prea mult din el deoarece nu-i placea noua profesoara de latina, dar o facu totusi pentru a trece timpul mai usor si pentru ca oricum nu conta ce credea aceasta. Curand dupa aceasta au venit langa ea doua colege.
-Ce faci, Ana? Ce citesti acolo?
-Hmm...ceva pe la latina.
-!?!! De ce? Ne da test ?
-Nu. Trebuia?
Si pleaca afara.
Ana pur si simplu nu intelegea uneori unele persoane. Ea era aproape singura din clasa careia ii placea latina. Ceilalti o considerau inutila si grea. Ei cu siguranta, ii placea mai mult decat matematica, fizica sau chimia. Se suna in sfarsit, de iesire. Intra in clasa, isi lasa ghioadanul si se duce pe holul pe cat de linistit in urma cu 10 min, pe atat acum de aglomerat si de zgomotos. Era plictisita de aceleasi fete triste, stresate sau exagerat de vesele, ale unor persoane total ignorante. Ziua trece greu, dar sigur. In final se mai inveseleste, datorita trifoilor cu 4 foi de la scoala. Merge cu metroul , zareste din nou acel cuplul atat de dragut, din nou ramane uitandu-se la ei, dupa ce ii saluta desigur. La Unirii ea si V. se intalnesc cu niste colegi de la o alta clasa de a 10-a. Ana le-o prezinta pe Betty cea Lanoasa. Raman uitandu-se cam ciudat. Uneori ii placea la nebunie sa faca asta: sa ii socheze numai de dragul de a le vedea fetele. S-a mai dus o zi, e vremea temelor.

Oare maine va avea loc acel eveniment misterios la care spera ea sau va fi din nou o zi banala?
Oare cerea atat de mult? Isi dorea doar ceva simpatic in viata ei. La fel cum ea era mereu vesela asa sa fie si altcineva in jurul ei. Cineva gata sa o surprinda, dar pe ea nu o surprindeau prea multe pentru ca aceste "multe" nu se intamplau. Si-ar fi dorit o viata plina de evenimente spectaculoase la fiecare pas, persoane interesante care sa o aprecieze ca pe un trifoi cu 4 foi ce este, dar acestea uneori intarziau sa apara, nimeni nu se gandea prea mult la ea si nimeni nu-si dadea seama de dorinta ei aceasta atat de bine ascunsa. Poate intr-o zi se va intampla si asta, doar daca asa e scris sa fie.

Melodie lina in suflet

Am primit o melodie senzationala de la unul dintre trifoii mei cu 4 foi preferati, dar ce tot spun? Toti trifoii mei cu 4 foi sunt preferati. Este incredibila si nu pot decat sa-i multumesc pentru ca mi-a impartasit-o. Ata de trista si totusi atat de frumoasa in acelasi timp, ma determina sa o ascult la infinit, incep sa cred ca este malefica si creeaza dependenta. Numai pe mine ma pot apuca scrierile pe la ore atat de tarzii ca aceasta. Si ce daca ? Sunt frustrata , iritata , dar in acelasi timp calma si impacata cu mine insumi. De ce unii pot traii fericiti in prostia lor fara ca nimic sa-i tulbure, iar altii, care constientizeaza lumea din jurul lor si brusc incep sa fie pur si simplu bombardati cu tot felul de probleme fizice, chimice, spirituale etc. Nu stiu. Poate asa e decurgerea fireasca a lucrurilor. Eu vreau sa urmez fiecare etapa normala, desi uneori nerabdarea si curiozitate ma incurajeaza sa trec mai departe. Cam atat pentru seara asta, e timpul pentru somnicul necesar.

Aveti grija de trifoii vostrii cu 4 foi ! Apreciati-i ca sa nu-i pierdeti si daca inca nu-i aveti, cautati-i bine ! Succes in gasirea lor ! Eu ii pup pe totii trifoii mei , se stiu ei care sunt.

Seara de septembrie

Afara ploua cu galeata si totusi, nu cu o galeata indeajuns de mare pentru a se inunda orasul si a fi scutiti de scoala.
Sa vedem...
-tema la engleza - Verificat
-tema la franceza - Verificat
-citit la latina - Verificat
-m-am spalat pe dinti - Verificat
-am avut grija de acneea mea aflata in stadiu mai mult sau mai putin incipient - Verificat
-m-am imbracat in pijamaua albastra cu norisori albi in care ma simt perfect ( o puteti vedea in imagine :X )- Verificat
Ce as mai avea de facut? A! Gata, stiu ! Sa blogaresc - una dintre actiunile preferate in ultimul timp - (acum) - Verificat

Ce a fost odata? A fost un fir de par prins de scalpul meu. Il purtam cu mine pretitundeni, fireste, in minte si in suflet, nefireste. Si intr-o zi iata-l ca s-a desprins poate chiar fara sa-si dea seama, de fapt. Iata ca durata lui de viata se sfarsise. De ce a renuntat asa usor ? De ce nu s-a tinut bine? L-am gasit pe umarul meu stang si mi-a parut asa de rau sa renunt la el asa ca l-am lipit la loc, am incercat sa sudez din nou acea legatura unica. Am reusit, dar dupa o vreme el a renuntat din nou. Abia atunci m-am observat pe mine si, mi-am dat seama ca acel fir de par lipit la loc imi facea rau, si inca cum. Atunci, dupa lungi confruntari cu mine insami am renuntat la el. De atunci, ma simt mult mai bine fara el si nu as da inapoi aceasta decizie. Odata, un prieten, C. mi-a spus ca nu ar trebui sa-mi fie frica sa traiesc. Iar acum ii dau dreptate si sunt intr-adevar convinsa ca NU mi-e frica sa traiesc, ci din contra. Sunt puternica, stiu ce vreau si nu mi-e frica sa arat asta, DAR ( pentru ca mereu exista un DAR, sau o persoana care sa spuna "Da, dar...") o arat doar cui VREAU.
Ce a ramas acum ? Franturi, amintirile stadiilor de crestere al firului de par.

P.S. Oare stie cineva ce semnifica "firul de par" ?
Va rog sa ma anuntati negresit daca ati inteles semnificatiile acestui text :D . Va multumesc!

Trifoi cu 4 foi...

A fost odata un trifoi cu 4 foi. Hai sa-i dam un nume ! Sparky? Nu...pare nume de catel :D. Nici gand Miti...suna a pisica...eu propun Tony...Nu stiu de ce, dar imi place cum suna. Tony locuieste intr-un oras gigant si e foarte plictisit deoarece el este singurul trifoi cu 4 foi din oras .Zi de zi se pierde in multimea de trifoi cu 3 foi, cu 2 foi, cu o foaie...pana intr-o zi cand a decis sa calatoreasca in toata lumea pentru a vedea daca in alte orase exista alti trifoi cu 4 foi. A calatorit multa vreme, insa intr-un final l-a gasit: un trifoi cu 4 foi. Atunci s-a simtit mai fericit decat a fost vreodata in viata lui.

Morala: Un prieten adevarat este ca un trifoi cu 4 foi. Il gasesti cu multa greutate in multimea de prieteni falsi, dar cand il gasesti stii ca a dat cu adevarat norocul peste tine...

P.S. : Eu sunt sora lui Tony.

A fost odata...

Toti iubim povestile, toti pastram amintirea unei nopti friguroase de iarna langa soba alaturi de bunici, unul dintre ei ne citeste o poveste, afara fulgii creeaza in perfecta armonie unul cu celalalt o patura perfecta de zapada...STOP! Cred ca in zilele noastre nu multi dintre noi mai asculta asemenea povesti, ci poate una care suna cam asa...

Era o zi de miercuri, incepuse scoala de fix o saptamana si 2 zile: pentru unii bucurie, pentru altii tragedie. Pentru ea era bucurie...sau asa credea ea. Se intorcea acasa de la scoala, cu metroul, ca de obicei cu buna prietena, colega de scoala si de mers la scoala, V. Cultivandu-si placerea ei de a urmari lumea din metrou de-a lungul calatoriei, ea a observat un cuplu tanar de la ea din liceu. Ii mai vazuse si inainte, dar ce conta? Inca nu le vazuse comportamentul in afara scolii. I-a privit uimita si pur si simplu furata de imaginea lor...aratau atat de frumosi impreuna, chiar perfect, gandi ea. Felul cum el ii atingea parul, fie numai si privirea ei pentru el i-au umplut sufletul de trairi. Astfel uita pentru cateva clipe de partiala ei tristete. Se simtea tradata de o parte din prietenii ei, dar pe de alta parte ii intelegea. Si totusi, inca nu stia partea cea mai rea...Pe aceasta a aflat-o pe cand era deja acasa. Dupa ce s-a incheiat discutia distrugatoare si-a permis, dupa mult timp, sa planga. Il vedea ca pe un gest eliberator, dar in acelasi timp stia ca lucrurile nu vor mai putea fi la fel dupa asta. Poate ca dramatiza prea mult, dar nu o interesa...pentru ca acestea erau sentimentele ei...