El II

As fi vrut sa-mi spuna ca i-a fost dor de mine, dar din pacate, nu are cum...

Fara a intrerupe contactul vizual, fata il lua cu grija si atentia cuvenita si il lasa bland pe perna ei, ca pe un tron doar al lor, al felinelor...el ii transmise prin privire o falsa atitudine intrebatoare, caci stia ca are voie sa-si petreaca timpul pe perna ei. Ii placea la nebunie sa-i observe mandria si bucuria ce reieseau ca efecte a urcarii pe tron. Il parasi o perioada scurta de timp, caci mama ei o chema la masa de 12 minute deja. Cand se intoarse, il gasi in exact pozitia in care il lasase. Vicleanul, o scruta cu superioritate, caci ea ii acorda atentie studiindu-l fascinata, iar el se hranea zilnic tocmai cu aceasta atentie...