luni, 27 aprilie 2009

Ea il privea rugator. El nu suporta privirea asta. Ii lua capul micut intre palme si o privi indelung in ochi. Erau rosii, dar totusi atat de dulci. Lacrimile isi facusera veacul acolo. Ii tremurau mainile. Nu s-a putut abtine si a sarutat-o. Ea ceda. Despartirea buzelor a fost brusca. Il musca de buza. Sangele cald se prelingea pe fata demna de dispret. Il impinse puternic in piept. El s-a indepartat disperat. Isi trecu degetele haotic prin par. Era nepieptanat. Siroaiele ei de lacrimi nu-l induiosau deloc.
- De ce te-ai mai intors? il intreba printre sughituri. De ce n-ai ramas la ea?
- Te iubesc.
- Nu, nu ma iubesti. Tot ce vrei este trupul meu.
- Ti-am spus de la primul sarut. Nu sunt barbatul unei singure femei. Am fost candva...
- La dracu` cu toata treaba asta! urla o voce din adancul ei. Nu-i mai pasa de nimic. Avea nevoie de aceasta eliberare.
De ce iti cauti justificari in trecut? Nu esti decat un las! Fugi de iubirea adevarata ca sa ti-o tragi cu tot felul de...f.... Ii era greu sa le numeasca femei.
El tacea. Ea ar fi vrut ca el sa-i vorbeasca. Se inserase. Doar tremurul unui trup femeiesc mai tulbura vraja noptii.

Un comentariu:

Anonim spunea...

cat de mult se repeta chestia asta in viata de zi cu zi si de baieti si de fete ... trist