Feeling myself...

Mi-am facut baie joi noaptea. Nu a fost o baie obisnuita. Mai intai m-am eliberat de inele si de inutilele haine, mi-am luat prietenul spumant de baie si am pasit in lumea fierbinte. Dupa ce cada a fost plina, am oprit curgerea zgomotoasa a apei. Am stat cateva clipe privind tacutul atat de nefiresc. La randul lui m-a privit uimit. M-am cufundat total sub apa ascunsa de spuma. Nici nu stiu cat timp a trecut asa, dar stiu ca la un moment dat, fiind cu urechile in apa, mi-am auzit inima batand. Au fost printre cele mai frumoase clipe din viata mea.


Eu: Hey! Nu-mi vine sa cred. Tu chiar esti aici!
Inima mea: Dar unde credeai ca sunt?
Eu: Uhm...la un El? [naivitate]
Inima mea: Credeam ca m-ai recuperat.
Eu: Asa se pare. Si totusi, ce te zbati atata?
Inima mea: Cum adica? Stii bine ca nu pot sta locului.
Eu: De ce?
Inima mea: Pentru ca tu m-ai invatat sa fiu asa. Tu ai decis sa iubesti lumea, chiar daca adeseori nu merita. Dar eu nu aleg cine merita si cine nu.
Eu: Stai putin ca nu inteleg! Cine detine controlul aici? Eu sau tu? Tu sau eu?
Inima mea: Control? Ce-i asta? Eu n-am mai auzit de asa ceva pana acum. [sincera uimire]
Eu: Chiar nu am acum chef de explicatii. Mi-e foame...dar mi-e prea lene sa mananc...[plictis]
Inima mea: Te rog...
Eu: Of........bine. Stai sa ma gandesc putin...........Ok. Atunci cand nu-ti pasa de controlul situatiei traiesti, iubesti, simti totul fara limite, fara reguli si adeseori iti pierzi total ratiunea, iar in final probabil, inima.
Inima mea: Aaaaaaa, gata stiu! Asa m-ai pierdut si tu pe mine!
Eu: Si pe mine si pe tine...Stiam eu ca esti desteapta....
Inima mea: Mersi...[vizibil emotionata]. Dar eu cred ca este frumos sa iubesti fara limite...
Eu: Si eu, dar uneori e nociv...[regret]
Inima mea: Ei, lasa asta ca nu conteaza. Important este ca acum m-ai auzit in sfarsit. Ce ai de gand sa faci?
Eu: Trebuie sa fac ceva anume?
Inima mea: Hai ca stii la ce ma refer.
Eu: Mi se pare mie sau incerci sa ma manipulezi? [paranoica]
Inima mea: As zice ca nu ti se pare. [zambet ludic]
Eu: Nu vei reusi. Nu vreau sa mai simt. Lumea nu mai simte! Eu de ce sa simt?
Inima mea: Nu fii prostuta! [ironica]
Eu: Dar nu sunt. Lasa-ma-n pace!
Inima mea: Trebuie sa simti! Astfel esti diferita! [disperare]
Eu: Hey! Nu tipa la mine! Cine te crezi?
Inima mea: Nu fii rea cu mine...sunt.......sunt inima ta!
Eu: [incurcata].....Ma....ma mai gandesc daca te las sa simti...
Inima mea: Offfff........

Am iesit ca arsa din apa. Cat tupeu pe ventriculul ei! Am revenit la inele, la inutilele haine, la spatiul meu...
Ralf si Totto ma asteptau in pat...
























Eu = ratiunea;
Inima mea = se intelege :D.

Indepartare / Propriile "De ce?"-uri

N-am mai fost de ceva vreme pe aici. Mi-a fost dor si nu mi-a fost. E normal ca cu fiecare zi sa ai tot mai multe dileme?

De ce iubim lucrurile pe care nu le putem avea?
De ce gresim fara sa vrem asta?
De ce suntem innebuniti de parfumul ademenitor al perfectiunii?
De ce ne multumim cu prea putin?
De ce pierdem lucrurile de care am fost cei mai siguri?
De ce fugim de responsabilitati?
De ce nu stim sa apreciem singuratatea atunci cand o avem si ne-o dorim enorm atunci cand suntem invadati de corpurile lumii din exterior?
De ce traim daca nu realizam nimic util?
De ce am uitat sa privim in jur, sa ne privim unii pe altii?
De ce ocolim munca intelectuala?
De ce adeseori traim cu gandul in viitor si nu in prezent?
De ce vrem sa vorbim cu oameni care nu sunt dispusi sa ne asculte?
De ce nu putem trai in armonie cu natura, din moment ce am invatat sa zburam mai sus decat pasarile si sa ne adancim mai mult decat pestii?
De ce ascultam aceeasi melodie la infinit si nu ne plictisim de ea?
De ce revenim mereu la trecut?
De ce ai chef de vorba exact atunci cand nu ai cu cine vorbi?
De ce ne incapatanam sa ne facem neintelesi?
De ce ne complicam existenta cu intrebari stupide precum "De ce?"
De ce ne place sa ne mintim singuri?
De ce ne indragostim de persoane nepotrivite noua?
De ce nu mai am rabdare sa fac si ceea ce nu-mi place?
De ce iubesc un fir de par?
De ce ma gadil ingrozitor si unele persoane nu se gadila deloc?
De ce imi place sa citesc?
De ce nu mai stiu ce voiam sa scriu initial?